Adâncit sub articulația umărului, Anatomia umarului

Durerea de umăr poate ascunde afecțiuni grave. De la boli cardiace, la cancer pulmonar - MagnaNews

Rănire Conceptul anatomic de "umăr" este oarecum în contradicție cu înțelegerea de zi cu adâncit sub articulația umărului a acestei părți a corpului. Conform nomenclaturii anatomice, partea superioară a membrelor superioare libere, care pornește de la articulația umărului și se termină cu cotul cotului, este considerată un umăr. Zona, care în adâncit sub adâncit sub articulația umărului umărului normal se numește "umăr" în anatomie se numește brațul umărului sau centura extremităților superioare.

Coada de umăr conectează membrul liber superior cu trunchiul și, datorită particularităților structurii sale, mărește gama de mișcări ale membrelor superioare. În acest articol, vom examina ambele structuri anatomice și, ca întotdeauna, vom examina toate nivelele: oasele brațului și umărului umărului, ligamentele și articulațiile regiunii umărului și mușchii brațului și umărului umărului.

Secondary left navigation

Oasele brâului și umărului umărului Umărul umărului Reglarea membrelor superioare constă dintr-o scapula și o claviculă. Scapula este un os plat, triunghiular, situat pe suprafața posterioară a corpului. Are trei margini: superioară, mediană și laterală, iar între ele există trei colțuri: laterale, inferioare și superioare. Unghiul lateral este puternic îngroșat și are o cavitate articulară, care servește la îmbinarea scapulei cu capul humerusului.

unguente pentru artrita articulațiilor dureri și articulații ale umerilor

Locul îngustat adiacent unui gol este numit gâtul scapula. Deasupra și dedesubtul cavității articulare sunt dealurile - supra-articulare și subarticulare.

Colțul inferior este situat aproximativ la nivelul marginea superioară a celei de-a opta coaste și se simte ușor sub piele. Colțul din partea de sus se rotește spre interior și în sus. Suprafața nervurii a scapulei este îndreptată spre coastele cu nervuri; această suprafață este oarecum concavă și formează o fosa subcapululară.

Suprafața din spate a scapulei este convexă și are o coloană care se extinde de la marginea interioară a scapulei până la colțul exterior.

Tendinita articulației umărului - Cifoză -

Brațul împarte suprafața dorsală a scapulei în două gropi: supraspinul și subososul, în care se află mușchii cu același nume. Lameaua umărului se simte ușor sub piele. În exterior, trece în procesul humeral al scapulei acromioncare se află deasupra articulației umărului. Punctul său exterior este un punct de identificare în determinarea lățimii umerilor.

În plus față de acromion, scapula are un proces coracoid orientat spre față, care servește la atașarea mușchilor și a ligamentelor. Clavicula este o formă oscilantă în formă de S curbată de-a lungul axei lungi.

  • Balsam de încălzire a animalelor pentru articulații
  • Tinctură de păpădie pentru dureri articulare
  • Masarea zonei cu probleme este permisă numai după oprirea procesului inflamator.

Acesta este situat orizontal în fața și deasupra pieptului de pe marginea gâtului, conectându-se cu capătul medial - sternul spre stern, iar lateral la acromial cu scapula. Claviculul este situat direct sub piele și se simte ușor pe toată lungimea sa. Cu suprafața inferioară, este atașată folosind ligamentele și mușchii la coșul cu nervuri și ligamentele la scapula.

În consecință, pe suprafața inferioară a claviculei există rugozitate sub formă de tubercul și linia.

inflamația articulațiilor tratamentului piciorului cum să freci un genunchi sub o articulație

Oasele din regiunea humerală a membrelor superioare libere Suprafața superioară a suprafeței osoase Umăr osos. Umărul conține doar un singur os - humerus.

Durerea de umăr poate ascunde afecțiuni grave. De la boli cardiace, la cancer pulmonar

Humerul este un os tubular tipic. Corpul său din secțiunea superioară are o formă rotunjită preparate de încălzire în comun secțiune transversală, iar în partea inferioară are o formă triunghiulară. La capătul superior epifiza proximală a humerusului este capul humerusului. Are forma unei emisfere, care se confruntă cu scapula și poartă suprafața articulară, la care se învecinează așa-numitul gât anatomic al humerusului.

În afara gâtului sunt două coline care servesc pentru a atașa mușchii: un colț mare, îndreptat spre exterior și un colț mic, orientat în față. Din fiecare lovitură coboară creasta.

Aparatul de legare al umărului

Între tuberculi și crestături există o canelură în care trece tendonul capului lung al mușchiului biceps. Sub tuberculi este punctul cel mai îngust al humerusului - colul chirurgical adâncit adâncit sub articulația umărului articulația umărului acestuia. Pe suprafața exterioară a corpului diafiza a humerusului există o tuberozitate deltoidă, la care este atașat mușchiul deltoid. Odată cu dezvoltarea mușchiului deltoid ca urmare a instruirii sportive, se observă nu numai o creștere a tuberozității deltoide, ci și o creștere a grosimii întregului strat compact de os în această zonă.

Pe suprafața posterioară a corpului umeral, există o brazdă a nervului radial de sus care este tratamentul artrozei osoase jos și în afară. Capătul inferior epifiză distală a humerusului formează condylul și are o suprafață articulară care servește pentru articularea cu oasele antebrațului. Partea mediană a suprafeței articulare, articulată cu ulna, este numită blocul humerus, în timp ce lateralul, articulat cu raza, are o formă sferică și se numește capul condilului humerusului.

Deasupra blocului există gropi în față și în spate, în care, când antebrațul este îndoit și prelungit, intră în procesele osului ulnei, coroana din față și ulna spate. Aceste gropi sunt nume potrivite: gropile frontale - coronariene și spatele - fosa olecranonului.

Pe ambele laturi ale capătului distal al humerusului se află nămyschiki medial și lateral, ușor palpabil sub piele, în special medial, având pe spate un sulus ulnar nervos. Nadmischelki servesc pentru a atașa mușchii și ligamentele.

Aparatul de legare al umărului Sindromul acromioclavicular Amestecul acromioclavicular conectează claviculul cu scapula. Forma suprafețelor articulare este de obicei plat. Transformarea posibilă a articulației în sincronizare. Îmbinarea este întărită de ligamentul coraco-clavicular, care adâncit sub articulația umărului extinde de la procesul coracoid al scapulei până la suprafața inferioară a claviculei.

Scapula relativă la claviculă poate produce rotație în jurul axei sagitale care trece prin articulație, precum și mișcări mici în jurul axelor verticale și transversale.

Astfel, mișcări mici în articulația acromioclaviculară pot apărea în jurul a trei axe reciproc perpendiculare. Deoarece articulația are o formă plană, mobilitatea acesteia este destul de nesemnificativă și este posibilă datorită proprietăților elastice ale cartilajului articular. Ligamentele adâncit sub articulația umărului și superioare transversale aparțin ligamentelor scapulare.

Primul este similar cu o placă triunghiulară care se extinde de la acromionul scapulei până la procesul în formă de cioc. Formează așa-numitul arc al articulației umărului și participă la limitarea mobilității în timpul răpirii umărului.

cura de artrita cronica

Umăr articulație Articulația umărului este formată de capul umărului și de cavitatea articulară a scapulei. Are o formă sferică.

Suprafața articulată a capului corespunde cu aproximativ o treime din bilă. Cavitatea articulară a scapulei este egală cu o treime sau chiar cu un sfert din suprafața articulară a capului.

Adâncimea cavității articulare crește datorită buzei articulare care se deplasează de-a lungul marginii cavității articulare. Capsula articulară este subțire și de dimensiuni mari.

Ceea ce provoacă dureri severe în brațul și umărul superior, pe masura...

Adâncit sub articulația umărului începe în apropierea buzei articulare și este atașat la gâtul anatomic al humerusului. Stratul interior al capsulei se extinde prin sulcusul dintre colturile humerusului, formând un vagin sinovial interventru în jurul tendonului capului lung al bicepsului umărului. Capsula articulației este întărită de ligamentul coro-humeral, care provine din procesul coracoid al scapulei și este țesut în capsula articulară.

În plus, fibrele mușchilor care trec în apropierea articulației umărului sunt țesute în capsulă. Acestea includ: supraspinatus, subspecii, subscapularis și mușchii rotunzi mici.

Manifestări ale inflamației tendoanelor muschilor umărului

Acești mușchi nu numai întăresc articulația umărului, dar în timpul mișcărilor în el, trag părțile corespunzătoare adâncit sub articulația umărului capsulă, împiedicându-i să se prindă. Datorită formei sferice a suprafețelor articulare ale oaselor articulate dureri articulare la picioare articulația umărului, sunt posibile mișcări în jurul a trei axe reciproc perpendiculare: transversale, sagitale și verticale.

În jurul axei sagitale conduce și conduce spre umăr, în jurul mișcării transversale îndoire și a mișcării extensiei înapoi, în jurul axei verticale - întoarcerea spre interior și spre exterior, adică pronace și supinație. În plus, mișcarea circulară este posibilă în articulația umărului circulație. Mișcarea în articulația umărului este adesea combinată cu mișcările adâncit sub articulația umărului de membre superioare.

Ca urmare, un membru superior alungit poate fi descris aproximativ în emisferă. Cu toate acestea, mișcarea numai în articulația umărului are o amplitudine semnificativ mai mică. Limita superioară nu poate fi extinsă decât la nivelul orizontului, adică la aproximativ 90 °.

Mișcarea suplimentară, datorată căreia brațul poate fi ridicat, apare în principal datorită mișcării scapulei și a claviculei.

Observațiile asupra unei persoane vii arată că atunci când bratul este ridicat în sus, unghiul inferior al lamei umărului este retras spre exterior, adică lama umărului, iar întreaga centură a membrelor superioare se rotește în adâncit sub articulația umărului axei sagitale. Fiind una dintre cele mai mobile articulații ale corpului uman, articulația umărului este adesea afectată.

Aceasta se datorează subtilității capsulei sale articulare, precum și amplitudinii mari a posibilelor mișcări în ea. Partea superioară este partea cea mai mobilă a aparatului motor al corpului uman. Dacă descrieți o adâncit sub articulația umărului cu un braț extins, ca o rază, veți obține un spațiu în care secțiunea distală a membrelor superioare, peria, se poate mișca în orice direcție. Gradul ridicat de mobilitate a legăturilor membrelor superioare se datorează mușchilor bine dezvoltați, care sunt de obicei împărțiți în: mușchii membrelor superioare și mușchii membrelor superioare libere.

În același timp, mulți mușchi ai corpului, care își au originea pe oase sau li se atașează, iau parte la mișcările membrelor superioare.

Interesantarticole