Timpul de recuperare a entorsei umărului

Glezna rămâne stabilă.

Diagnostic

În functie de simptome se folosesc: - gheată local - medicatie antiinflamatoare - interzicerea temporară a sprijinului Reîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să sară doar pe piciorul traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară. Entorsa de gradul II si III: Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient.

El include: - diminuarea durerii - imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare - recuperarea muschilor peronieri - restaurarea miscării normale a gleznei Tratamentul contine următoarele faze: a faza I de tratament : Tratează sângerarea si edemul prin: - repaus mers cu cârjele - pansament compresiv sau cizmă gipsată - pozitie proclivă b faza II de tratament : Consta în reînceperea recuperării. Aceasta fază începe la săptămâni de la traumatism, atunci când edemul timpul de recuperare a entorsei umărului diminuat mult.

Recuperarea este activă.

Caută să restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor si mobilitatea articulară. În afara miscărilor active, se fac si miscări pasive atente, graduale: - exercitii pentru degete extensii si flexii active, cu si fără rezistentă.

Această etapa durează între 4 si 10 săptămâni, după care pacientii trec la faza a III-a. Este important ca înaintea începerii exercitiilor să se pună o gleznieră. Ea oferă stabilitate mai bună iar contactul cu pielea ameliorează activitatea proprioceptorilor.

Vor fi continuate exercitiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistentă elastice, scripeti. Recuperarea este completă atunci când pacientul poate să sară doar pe piciorul traumatizat fără durere sau instabilitate.

Entorsa de glezna

Pacientii care la 3 luni de la traumatism si după o recuperare completă si timpul de recuperare a entorsei umărului mai au simptome, au cu sigurantă o patologie asociată. Pentru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul chirurgical. Este o afectiune traumatică a gleznei produsă printr-o miscare fortată peste limitele fiziologice ce determină leziuni variate ale capsulei articulare, ligamentelor ce stabilizează glezna, uneori si ale cartilajului articular.

Patofiziologie Entorsa gleznei poate fi împărtită în: entorsa capsulară anterioară: examinarea descoperă durere la extensia activă a gleznei sau la flexia ei pasivă maximă.

Kinetoterapia in entorsa de glezna. Alin Burileanu

Aceste entorse apar de obicei în timpul mersului sau alergării pe un teren denivelat. Cele mai multe entorse laterale afectează ligamentul talo-fibular anterior.

Tratamente chirurgicale.