Articulația încrucișată a genunchiului. Ruperea ligamentelor încrucișate

Meniu de navigare

Leziunile ligamentelor încrucişate anterior ale genunchiului - articol in colaborare cu "Ce se intampla, doctore? Patela are între 5—7 cm lăţime şi între 7—10 cm lungime. Este aşezată în faţa celorlalte oase din articulaţie ş i alunecă deasupra femurului, la mişcarea genunchiului.

Are rol protector asupra articulația încrucișată a genunchiului şi acţionează ca o pârghie pentru muşchi. Ligamentele sunt benzi puternice, elastice, care conectează oasele între ele. Ele aduc stabilitate şi forţă articulaţiei.

Există 4 ligamente care leagă femurul de tibie dintre care şi ligamentul încrucişat anterior- aşezat în centrul genunchiului, limitează rotaţia şi mişcarea anterioară a tibiei.

Terapie Cauze Articulația genunchiului are o structură complexă și este, așadar, ușor de lezat. Fiind cea mai solicitată articulație din corp, suportă aproape toată greutatea acestuia. Stabilitatea și mobilitatea sunt asigurate de un ligament interior și unul exterior, precum și un ligament încrucișat anterior șu unul posterior. Două discuri cartilaginoase, numite meniscuri, funcționează ca amortizoare de șocuri.

Ligamentul încrucişat anterior LIA este situat în centrul genunchiului, împreună cu ligamentul încrucişat posterior LIP. Aceste ligamente sunt bine ancorate pe femur şi tibie, pentru a forma o structură încrucişată în genunchi, care împiedică deplasarea oaselor, înainte sau înapoi.

Ligamentul încrucişat anterior LIA este cel mai frecvent afectat ligament al genunchiului. În general, accidentările care se lasă cu leziuni ligamentare la genunchi sunt mai frecvente la persoanele care practică sport cu risc ridicat, cum ar fi baschet, fotbal şi schi.

În plus, pacienţii pot avea leziuni şi pe suprafaţa cartilajului.

Funcții[ modificare modificare sursă ] Situat între extremitatea inferioară a femurului și extremitatea superioară a tibiei, genunchiul are un rol complex. Această articulație, care susține greutatea corpului "articulația portantă"trebuie să permită membrului inferior efectuarea mișcărilor de flexie, de extensie, de rotație, dar trebuie să rămână stabil. Mersul, alergarea și accelerarea bruscă, sărirea, răsucirea pe călcâie, frânarea, oprirea, mai mult sau mai puțin bruscă

Acestea pot fi observate pe o imagistică prin rezonanţă magnetică RMN. Accidentările LIA sunt, de obicei, legate de sport. Cu toate acestea, entorsa, întin derea sau ruperea LIA-ului poate fi cauzată şi de stresul fizic repetitiv, cum ar fi excesul de pivotare sau răsucire a genunchiului.

Anatomia genunchiului

Leziunea ligamentelor încrucişate poate tratamentul durerii de șold din partea stângă nu determine durere. Mai degrabă pacientul poate să audă doar un zgomot în articulaţie iar piciorul se îndoaie la tentativa de a sta în picioare, ca urmare a lipsei de stabilitate. Mai multe studii au arătat că sportivii de sex feminin au o incidenţă mai mare a LIA decât sportivii articulația încrucișată a genunchiului sex masculin.

Acest lucru se datorează diferenţelor de condiţie fizică, forţă musculară şi de controlul neuromuscular. Leziunile ligamentului apar atunci când articulaţia genunchiului este flectată şi rotată şansele de accidentare sunt mai mari când aceste mişcări se asociază  sau în cazul unui contact dur: articulația încrucișată a genunchiului este fixat la sol şi o forţă bruscă loveşte din exterior genunchiul întins ori uşor flectat  lovitura din partea unei persoane sau a unui obiect.

Lezarea acestui ligament apare frecvent la cei care practică un sport ce presupune schimbări rapide de direcţie, opriri şi alergări repetate sau aterizări din săritură, precum fotbal, rugby, baschet, ski, gimnastică, arte marţiale.

Ratarea unei trepte la coborârea scărilor sau păşitul într-o groapă articulația încrucișată a genunchiului genera de asemenea lezarea ligamentului încrucişat anterior. Rezistenţa ligamentului încrucişat anterior devine mai mică odată cu înaintarea în vârstă, lucru valabil pentru orice altă parte a corpului. Astfel, rupturile apar mai uşor la persoanele cu o vârstă mai 2-3 artroze ale articulațiilor șoldului de 40 ani.

1. Cum să tratezi artrita reumatoidă a țesuturilor moi
2. Ruptura de ligament incrucisat posterior (LIP). Cauze și tratament - Dr. Ion Bogdan Codorean
3. Encefalita dureri articulare
4. Mișcarea șoldului în mișcare

Simptomele leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Imediat după accident, pacienţii prezintă de obicei dureri şi edem, iar genunchiul prezintă instabilitate.

În termen de câteva ore după ruptura LIA, pacienţii prezintă umflarea genunchiului, pierderea mobilităţii, durere sau sensibilitate de-a lungul liniei articulare şi disconfort în timpul mersului.

Fără tratament, durerea şi inflamaţia pot dispărea de la sine, dar leziunea ligamentelor încrucişate poate să nu determine întotdeauna durere. Pacientul poate să audă doar un zgomot în articulaţie iar piciorul se îndoaie la tentativa de a sta în picioare, ca urmare a lipsei de stabilitate.

• Durere în sciatică. articulațiile
• Crema de balsam sos pentru articulații
• Tratamentul chirurgical al rupturii de ligament încrucișat posterior Ce sunt ligamentele încrucișate posterioare?
• Recuperarea postoperatorie Ligamentul încrucișat anterior.
• Ruperea ligamentelor încrucișate | Ottobock RO
• Durerile chirurgicale de înlocuire a șoldului

Diagnosticul si investigaţiile radioimagistice Când un pacient cu o leziune LIA se prezintă la medic, acesta îi va efectua o evaluare clinică şi i se poate recomanda o radiografie pentru a evidenţia şi o posibilă fractură. Medicul poate cere, de asemenea, o imagistică prin rezonanţă magnetică RMN pentru a evalua LIA şi pentru a verifica celelate ligamente ale genunchiului, meniscurile sau cartilajul articular.

În plus faţă de efectuarea de teste speciale pentru identificarea leziunilor de menisc şi altor ligamente de la genunchi, medicul va efectua de multe ori testul Lachman pentru a vedea dacă LIA este intact. Dacă LIA este rupt, tibia are o mişcare către anterior faţă de femur mai mare decât la genunchiul sănătos. Un alt test pentru a verifica prejudiciul LIA este testul de pivot shift.

Genunchi - Wikipedia

În acest test, dacă LIA viavit condroitină glucozamină rupt, tibia se va duce înainte genunchiului când acesta este în poziţie complet dreaptă şi apoi se va deplasa înapoi în poziţia corectă în raport cu femurul când genunchiul este îndoit la 30 de grade.

Tratamentul leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Tratament nonchirurgical În tratamentul nonchirurgical, kinetoterapia progresivă poate aduce genunchiul într-o stare aproape de normalitate. Este importantă şi educarea pacientului cu privire la modul de a preveni instabilitatea. Acest lucru poate fi completat cu utilizarea unei orteze mobile de genunchi. Cu toate acestea, mulţi oameni care aleg să nu aibă o intervenţie chirurgicală ar putea avea leziuni secundare la genunchi din cauza episoadelor de instabilitate repetitive.

Afecțiuni ale genunchiului » Dr. Predescu

Tratamentul chirurgical este de obicei recomandat în leziunile combinate leziuni LIA, în combinaţie cu alte leziuni la genunchi. Tratament chirurgical Leziunile LIA articulația încrucișată a genunchiului sunt de obicei reparate folosind sutură, pentru că LIA-urile reparate au fost, în general, intervenţii eşuate în timp. Prin urmare, ruptura de LIA se înlocuieşte cu o grefă substituită din tendon.

Scopul reconstrucţiei LIA prin intervenţii chirurgicale este de a preveni instabilitatea şi de a restabili funcţia ligamentului rupt, creând astfel un genunchi stabil. Acest lucru permite pacientului să revină la activităţile sportive anterioare accidentării.

Există anumiţi factori pe care pacientul trebuie să îi ia în considerare atunci când se decide articulația încrucișată a genunchiului sau împotriva intervenţiei chirurgicale de LIA.

Autogrefa de tendon patelar. Treimea medie a articulația încrucișată a genunchiului patelar al pacientului, împreună cu un fragment de os din tibie şi rotula, este utilizat în autogrefa de tendon patelar. În plus, cele mai multe studii arată rezultate egale sau mai bune în ceea ce priveşte testele postoperatorii pentru laxitate a genunchiului Lachman, sertar anterior şi teste instrumentareatunci când este folosită grefa tendon patelar în comparaţie cu altele.

Terapia Durerea acută de genunchi Durerea acută de genunchi apare în special din cauza unei forțe externe.

Cu toate acestea, autogrefele de tendon patelar au o incidenţă mai mare de dureri postoperatorii durere în spatele rotuleidisconfort şi alte probleme. Autogrefa din tendonul semitendinos şi gracilis.

Tendonul semitendinos, care se află pe partea interioară a genunchiului, este utilizat în crearea autogrefei de tendon hamstring pentru reconstrucţie de LIA. Unii chirurgi utilizează un tendon suplimentar, gracilis, care este articulația încrucișată a genunchiului mai jos de genunchi în aceeaşi zonă.

Funcţia grefei poate fi limitată de puterea şi tipul de fixare în tunelele osoase, deoarece grefa tendonul semitendinos şi gracilis nu are prize osoase. Dar rămâne totuşi metoda cea mai des utilizată pentru reconstrucţia LIA Evolutia si recuperarea leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Pacienţii adulţi ce practică sport sau au articulația încrucișată a genunchiului de muncă care necesită multă forţă sau muncă manuală grea sunt candidaţi pentru intervenţie chirurgicală.

Activităţile de zi cu zi, şi nu vârsta, ar trebui să fie luate în considerare pentru stabilirea oportunităţii intervenţiei chirurgicale. La copiii mici sau adolescenţi care au leziuni LIA, o intervenţie chirurgicală de reconstrucţie LIA poate fi un risc în dezvoltarea articulația încrucișată a genunchiului a acestora.

Medicul poate amâna operaţia până când copilul este mai aproape de maturitatea scheletulus sau poate modifica tehnica de chirurgie LIA pentru a reduce riscul afectării cartilajului de creştere. Un pacient cu o ruptură LIA şi instabilitate semnificativă a genunchiului, prezintă un risc mai mare de a produce leziuni secundare şi de aceea trebuie luată în considerare o reconstrucţie a LIA.

Ce se întâmplă după operaţie? Postoperator se începe recuperarea din prima zi şi se permite sprijinul pe membrul operat doar blocat în extensie completă cu orteză. Recuperarea se va concentra în primul rând pe reluarea motricităţii articulaţiei şi muşchilor adiacenţi. După articulația încrucișată a genunchiului va urma un program de tonifiere musculară menit să protejeze noul ligament. Această fortificare va creşte progresiv stresul la care este supus ligamentul.

Etapa finală a recuperării este dedicată reluării funcţionalităţii genunchiului la nivelul de dinaintea rupturii ligamentului, mai ales în cazul sportivilor de performanţă. Recuperarea funcţională durează între 2 şi 6 luni, cu reintegrare socială rapidă, dar cu reluarea activităţii sportive la nivelul anterior traumatismului la luni.